duminică, 23 ianuarie 2011

Numele meu e Iarna şi



ning cu foşnet de mătase,
geruiesc cu flori de gheaţă,
dansez pe muzica viscolului,
fac popas la fiecare fereastră!
Mă condamnaţi,
pe nedrept,
în închisoarea
de maximă securitate
a timpului.
Evadez strategic,
în albul ghioceilor,
hibernez
în una din cele patru camere,
închiriate, la voi în inimă...

6 comentarii:

  1. Atunci, esti iarna sufletului meu! Te ador, iarna insufletita cu al cuvintelor dar! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Fulgi de zapada
    Plutesc cuminti in aer
    Comori vin din cer.

    ''Din înalt se cern primii fulgi ca o lumină lină pe suflet.
    Copilul din mine zâmbeşte generos...apoi ridică braţele de parcă ar vrea să îmbrăţişeze tot cerul...,,

    RăspundețiȘtergere
  3. Deniza,
    ai inteles perfect mesajul. Si mie imi esti tare draga...
    Cadar,
    te-ai intors? Imi era dor de tine!

    RăspundețiȘtergere
  4. M-a prins poezia ta ! Aici ma simt eu:
    Evadez strategic,
    în albul ghioceilor,
    hibernez
    în una din cele patru camere,
    închiriate, la voi în inimă...
    Numai ganduri frumoase si senin in suflet sa-ti dea Domnul!

    RăspundețiȘtergere
  5. Eiiiiiiiii!Uite că am ajuns pe tărâmul basmelor.
    Îmi place la nebunie!
    Pot sa spun ca...MAI VREEAAAAUUUUUU!
    Te pup, ca sa ai inspiratie maxima.

    RăspundețiȘtergere