luni, 27 iunie 2011

Zaharia Stancu - poetul


Sunt o mare iubitoare de literatură, dar, în mod special, iubesc scriitorii români. Unul din marii noştri scriitori, uitat şi căzut în dizgraţie, este Zaharia Stancu. Călătorind pe cărările întortocheate ale internetului am găsit o poezie superbă, scrisă de Zaharia Stancu:


N-am Să Vă Spun …


N-am să vă spun pe cine-am iubit, dar am iubit,
N-am să vă spun pe cine iubesc, dar iubesc.
Când bate vantul peste deltă, trestiile
Lin se leagănă, vii se leagănă, vii foşnesc.

N-am să vă spun pe cine aştept, dar aştept.
Inima n-are aripi, dar deseori zboară.
Toate cântecele lumii, toate, s-o ştiţi,

Încap într-un flaut, într-o vioară.

Cerul n-are margini, stelele au,
Miez şi margini de foc are şi soarele.
Vântul de seară mi-a spus c-o să moară
Dac-o să-i rupeţi în drum picioarele.


Ce să fac, dudule? Încotro s-o apuc?
Mă strigă din patru părţi zările.
Munţii cu păduri cu tot mor sufocaţi
Şi-n curând o să moară sufocate şi mările.

N-am să vă spun pe cine-am iubit, dar am iubit,
N-am să vă spun pe cine iubesc, dar iubesc,
Crângurile sunt pline de flori şi de iarbă
Şi de arbori plăpânzi care cresc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu