miercuri, 7 septembrie 2011

Oameni sau câini


Paznic, la bunele si relele vietii, stă gândul omului. Dacă ai gând bun, acesta are forţa de a schimba destinul. Dacă pizmuieşti şi îl asupreşti pe cel de lângă tine, răutatea are forţa uraganului care rade totul în calea lui. Trecem pe stradă şi nu vedem decât răul, mizeria. De ce nu facem un popas în locuri superbe să admirăm toamna sau pur şi simplu să mergem pe stradă zâmbind. Nu mai avem nici amintiri frumoase? Sunt singura optimistă din ţara asta? Am nimerit într-o dimineaţă, pierdută în gânduri şi neatentă, în mijlocul unei haite de câini vagabonzi care se luaseră la bătaie. Cei de pe stradă aşteptau să mă înhaţe unul din câinii aceia transformaţi în lupi fioroşi. La acelaşi lucru mă gândeam şi eu, dar instantaneu, m-am oprit şi am început să zâmbesc. Calm, fără nici o tresărire, înconjurată de câini flamânzi şi nervoşi, zâmbeam. Nu m-am gândit nici un moment la frică, nu am lăsat-o să se strecoare în ochi sau să mă furnice pe spate. Am ignorat-o ca şi cum nu aş fi ştiut că există. La urma urmei animalele urăsc frica. Câinii au abandonat lupta, dar unul din trecători mi s-a adresat supărat:
- Cucoană, ori eşti nebună, ori eşti o vrăjitoare!
De abia atunci m-am întristat. Am înţeles de ce oamenii sunt mai răi decât câinii flamânzi şi nu mai reacţionează la zâmbete. Sunt însetaţi de sânge, chiar şi de cel al semenilor lor.

4 comentarii:

  1. Agresivitatea reprezinta o caracteristica a speciei potrivita sau nu, in functie de context, pe care cainele o manifesta cand se simte amenintat, cand doreste sa-si impuna punctul de vedere, ca expresie a unei stari patologice, sau cand i se impun diferite restrictii. In anumite situatii, agresivitatea reprezinta o reactie normala la o anumita solicitare de exemplu: propria aparare, apararea stapanilor sau a locuintei. Daca agresiunea apare numai in astfel de contexte ea este una convenabila si implica o capacitate decizionala din partea cainelui, respectiv de perceptie corespunzatoare in legatura cu ceea ce se intampla in jurul sau. In evaluarea agresivitatii se tine cont de:
    - varsta animalului la data manifestarii pentru prima oara a agresivitatii
    -durata manifestarii agresive
    -intensitatea si frecventa declansarii acestui comportament sau a atacului
    -statusul hormonal al animalului (intact sau castrat).

    RăspundețiȘtergere
  2. Agresivitatea se manifesta diferit la cele doua sexe in functie de varsta pe care o are animalul, astfel:
    -agresivitatea la female apare la varste mult mai mici, sub sase luni de viata, la masculi apare intre 18 si 24 de luni de viata, efect care se presupune ca s-ar datora unei posibile androgenizari ale femelelor in perioada intrauterina, datorita dezvoltarii acestora in apropierea fetusilor masculi, dar nu a fost inca dovedit stiintific.

    Clasificarea agresivitatii

    Pentru diagnosticul corect al tipului de agresivitate, aratata de catre animal, si pentru a stabili daca aceasta agresivitate este una potrivita sau nu, este important sa se tina seama de anumite caracteristici ale fiecarui tip de agresiune.

    Secventele conflictului agresiv se concretizeaza in 3 etape:

    - faza de intimidare manifestata prin modificari posturale, de atitudine, urmata de marait eventual latrat si dezgolirea dintilor;
    -faza de atac sau de conflict agresiv angajat, manifestata prin muscatura, sfasiere sau strivire cu coltii, cu incercarea de dominare fizica si psihica a adversarului;
    -faza finala a conflictului, in care exista dominant si dominat, in care cel invins se preda, adoptand pozitiile specifice de supunere.
    Aceasta faza este importanta deoarece atunci cand toate fazele sunt prezente (secventa completa) putem vorbi despre o agresivitate reactionala iar atunci cand au disparut fazele de amenintare si asigurare, cazul este numit agresiune cu secventa incompleta, ori agresivitate instrumentata sau agresivitate secundara.

    Agresiuni cu secventa completa

    Agresiunea de dominanta (ierarhica)

    Se produce in relatia dintre caini, dar si in cazul relatiei om-caine. Acest tip de agresiune se declanseaza in contextul in care cainele dominant crede ca pozitia lui de "sef" este amenintata sau pusa la indoiala, chiar daca este vorba despre haita de caini sau despre "haita" familiei umane.
    In existenta haitei , acest comportament este normal, necesar deoarece respectarea ierarhiei este vitala pentru supravietuirea tuturor. Animalul dominant este individul care asigura coeziunea grupului social si inhiba tendintele agresive ale altor membri ai haitei prevenindu-se astfel producerea unor raniri inutile si incapacitatea temporara a unor membri, incapacitate care ar diminua sansele de succes la vanatoare ale haitei.
    Cainele dominant mananca primul, controleaza distribuirea in teritoriu si locurile ocupate de "supusi". Tot el este cel care controleaza si asigura activitatea sexuala a grupului: numai masculul si femela dominanta se pot imperechea in prezenta celorlalti membri ai haitei.
    In cazul convietuirii alaturi de om, adica in "haita" familiei se observa ca, atunci cand cainele are tendinte de dominare, comportamentul lui agresiv este accentuat de prezenta stapanului de acelasi sex.
    Cand cainele musca stiindu-se "sef" muscatura de atac este rapida si de scurta durata, urmata imediat de o noua faza de intimidare, acordandu-i victimei inca o data posibilitatea sa-si
    "bage mintile in cap". In schimb, atunci cand cainele musca dorind sa atace pozitia sefului, adica pentru stabilirea ierarhiei (situatie de competitie), atacatorul va mentine priza pana cand adversarul se supune.

    Agresiunea de iritare

    Este in general, declansata de durere, de diferite privatiuni (foame, sete), de frustrari " in mintea lui nu a facut nimic rau, dar este pedepsit in loc sa fie recompensat" sau de faptul ca se continua contactul fizic cu el , chiar daca el nu mai este de acord. Aceasta forma de agresiune este prezenta sistematic la cainii dominanti. Cand acest tip de agresiune apare brusc, la cainii perfect educati socializati si integrati in societate, s-ar putea sa fie vorba de o agresiune declansata de o afectiune organica sau de o problema a organelor de simt, cum ar fi otitele, surditatea, cecitate, sau pur si simplu de o anomalie de percepere a luminii intalnita in principal la Caniche, Briard, Collie, Ciobanesc de Pirinei.

    RăspundețiȘtergere
  3. Agresiunea teritoriala

    Este declansata ori de cate ori un intrus patrunde pe teritoriul haitei sau pe "domeniul" cainilor respectivi.
    Aparatorul vine in intampinarea intrusului latrand, apoi maraie, are parul zburlit, coada si urechile ridicate, se opreste la cativa metri distanta de intrus si il fixeaza cu privirea (faza de intimidare). Daca intrusul ramane, aparatorul racaie pe sol cu toate cele 4 labe, dupa aceasta daca intrusul tot nu pleaca, este atacat. In casa, cainele prea protector va impiedica intrarea oricarui strain, luand aceleasi atitudini descrise mai sus.

    A lasa un animal pe strada sa moara de boli, frig si foame se numeste cruditate, barbarie, si nu este nimic uman in toata treaba asta. In nici o tara civilizata de pe planeta asta, problema animalelor strazii nu a fost rezolvata prin infometare pentru simplul motiv ca animalul nu va sta sa mediteze la nemurirea sufletului pana va muri de foame. Nu ? un animal infometat va devenii agresiv si isi va procura hrana fie omorand un alt animal fie un om. Deci aceia care hulesc atat pe cei care hranesc caini/pisici in teritoriu poate ar trebui sa faca un exercitiu de imaginatie pentru a vedea cum ar fi situatia daca acesti oameni din banii lor nu s-ar preocupa de aceste animale !

    RăspundețiȘtergere
  4. Minune draga,
    se pare ca am atins un subiect sensibil. Multumesc pentru comentariu! De vina suntem toti pentru ce se intampla cu bietii caini, care nici la tomberoane nu mai gasesc mare lucru de mancare. Problema este faptul ca se inmultesc foarte mult si devin un pericol.
    Trebuie castrati in regim de urgenta...
    Iarna se anunta grea si frigul, foamea ii vor obliga sa atace oamenii...

    RăspundețiȘtergere