sâmbătă, 14 iulie 2012

      Eu, când iubesc, 
înfloresc şi mă contopesc cu bobul de rouă
sărutul soarelui  ridicându-mă la nori.
      Eu, când iubesc, 
născocesc poveşti şi construiesc palate de cleştar
în care ascund nestemata aceea minunată pe care o numesc
cu sufletul deschis: dragoste.
      Eu, când iubesc, 
transform zilele în eternităţi şi nopţile în universuri infinite
călătorind ca o amazoană despletită pe un cal întunecat,
războinică neînfricată gata de sacrificiu.
       Eu, când iubesc,
mă întreb doar cum se numesc stelele 
din ochii bărbatului 
care îmi aduce aminte că exist. 
        Eu, când iubesc...
 respir!