marți, 11 octombrie 2011

Ziua fără optimism


Nu mai avem timp... nici de bucurii, nici de tristeţi.
Nici pentru noi nu mai avem atât de mult timp. Femei superbe se vestejesc peste noapte, bărbaţi puternici şi plini de viaţă cad răpuşi de boli nemaiauzite. Ziarele tipăresc cu litere de o şchioapă aventurile unei domnişoare obscure fără nici o calitate, fără nici un talent. Sigur, diseară, la ore de maximă audienţă asistăm la un scandal, făcător de mare rating, în emisiuni de interes naţional. În revistele de cultură ne chiorâm la nişte texte care trebuie citite cu dicţionarul de neologisme alături. Ieri am descoperit că, de fapt, optimismul este o boală. Deci, am fost bolnavă incurabil. Cu pesimismul nu pot convieţui, sunt prea sensibilă să îi pot face faţă. Le mai amestec, le mai combin şi mai trece o zi. Vecina îmi spune dimineaţă:
- Ehei, încă-i bine!
Gândesc:
- Bine, pentru cine?
Mă uit la ea debusolată. Poartă acelaşi trening de vreo 3 ani, cumpără o pâine pe zi, a renunţat la cablu, toată vara a stat pe malul Dunării, cu soţul pensionar, la pescuit. A intrat mirosul de peşte prăjit şi în cutiile poştale. Facturile au miros de caras. Cred că am eu o problemă de adaptabilitate. Totuşi, apelez la votul democratic:
să ridice mâna, sau să lase un comentariu, cel care este fericit în societatea asta!

8 comentarii:

  1. Eu sunt fericit.

    Nu societatea e de vina in cazul tau.

    RăspundețiȘtergere
  2. daca te numesti anonim, probabil ai facut o gluma... din pacate eu nu glumesc...
    In conditiile in care imi citesti raspunsul, lasa si un argument sa iti justifice fericirea.
    Eu am scris un text, tu scrie un cuvant.
    Poate chiar am eu o viziune mult prea pesimista...

    RăspundețiȘtergere
  3. Fericirea e foarte elastică. Pentru unii, e atinsă atunci când au consumat un dejun copios, pentru alţii, când au câştigat câteva milioane, indiferent cu preţul cărora şi câtor înşelăciuni, pentru cei puţini, adevărata fericire este însă a se realiza pe sine însuşi, a lua contact cu binele, cu frumosul, cu puterea Adevărului. Din păcate, luăm contact cu binele, frumosul şi adevărul din ce în ce mai puţin...

    RăspundețiȘtergere
  4. Scortisoara, la ce se intampla cu noi fericirea si a pierdut sensul. Probabil ar trebui sa se numeasca altfel sau sa fie sinonima cu ingnoranta.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ai scris foarte frumos, chiar m-am amuzat cand am citit treaba cu cutiile postale; Este adevarat ca viata este dura si nu primim atentia cuvenita in masura in care ne-o dorim; si eu am zile cand gandesc la fel,dar gasesc fericire in cele mai mici si marunte lucruri . si atunci cand ma intorc acasa dupa ce fac piata sau merg la doctor simt ca sunt fericita ca am reusit sa fac ceva.Fii fericita ca te saluta vecina si ca ea totusi este multumita asa. Avem povesti de viata frumoase cu bune si cu rele ,si trebuie sa cautam cu gandul timpul cand sa produs scanteia si a aparut schibarea care a produs fericire si vom intelege starea pe care trebui sa o avem pentru a fi fericiti. Ai tot dreptul sa cauti fericirea ea nu sta in statia de autobuz si nici la colt de strada , ea sta mana in mana cu noi si nu putem sa o recunoastem.

    RăspundețiȘtergere
  6. C.T., oamenii au constituit o societate inteligenta. Cei care ajung in fruntea acestei societati trebuie sa lucreze pentru binele ei.
    Lucrurile se intampla exact pe dos. Daca m as raporta doar la mine, nu prea am de ce sa ma pling, dar nu sunt egoista si sunt atenta la tot ce se intampla cu semenii mei. Saracia dezumanizeaza si distruge personalitatea. Daca nu mai ai personalitate de unde stii ce te face fericit? Atunci recurgi la surogate pentru a obtine ceva ce nici tu nu mai stii cum se numeste. Fara temei ii spui fericire...

    RăspundețiȘtergere
  7. Am inteles care sunt framantarile , dar noi ca natie acceptam toate acestea care ne zdruncina. Cand v-a fi unitate si vom actiona poate vom urni ceva din loc; pana atunci umblam prin bezna si fiecare isi gaseste fericirea cum poaate .E o durere pentru ce se intampla la noi si cu noi dar cine mai promoveaza valorile ?Retingu-l nici de cum. Iti urez inspiratie pentru creatie!

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu am fost,nu sunt si nici nu voi fi vreodata fericit in societatea asta!!!
    Prea multa suferinta si prea putina dragoste!

    RăspundețiȘtergere