duminică, 2 octombrie 2011

E timpul să îţi spun



du-te
ia-ţi dragostea, amintirile
şi toate minciunile lăsate amanet
la mine în viaţă

pleacă
să nu te mai naşti vreodată în veacul
ţara şi locul hărăzite
reîntrupării mele

arzi
ca soarele la apus în orizonturi sângerii
ce lasă pe faţa mării
dâre de cenuşă

lasă-mă
încui uşa de două ori şi îmi conving inima
că nu am întâlnit niciodată
iubirea

2 comentarii:

  1. Subtil dar,splendid si profund.Ma regasesc in aceste versuri caci,o veche iubire de a crede ca,ii mai merge cu manipulările sentimentale si cu jocul sau disimulat.
    Te imbratisez draga mea si te pup!
    Un nou inceput de saptamana excelent sa ai!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc de comentariu, Minune!
    Nu te am uitat!

    RăspundețiȘtergere