miercuri, 22 decembrie 2010

Sărut mâna, Tinereţe!

E soare, miroase a Crăciun, se aud colinde...
Am ieşit din clădirea poştei cu pachetul în braţe. Îl desfac grăbită şi caut cu privirea un coş de gunoi să arunc ambalajul. Găsesc coşul.
Acum am timp să-mi arunc ochii pe cartea primită cadou. Nu pot să cred!?!
Bal mascat de Ionel Teodoreanu. O căutam de mult timp, iar o bună prietenă plecată la Craiova de sărbatori, a găsit-o într-un anticariat şi mi-a expediato prin poştă, să am timp să o citesc de Crăciun... Fericită? Nu...
Încântată şi recunoscătoare unei prietene care a fost lângă mine o viaţă, iar acum am primit încă o dovadă de prietenie solidă.

Răsfoiesc preocupată cartea şi mă lovesc cu umărul de un tip...
Ridic ochii să-mi cer scuze şi aud:
-Sărut mâna, Tinereţe!
În piept, tinereţea îşi deschidea aripile şi măsura din ochi distanţa dintre clipa prezentă şi tinereţea blondă, lăsată în urmă... EL...Era El, dupa 26 de ani!
Eram colegi de liceu. A fost o încercare timidă de iubire. Ne-am întalnit de câteva ori, ne-am plimbat prin parc de mână şi... Da, mi-amintesc! Ne dădeam cu părerea despre superba carte a lui Teodoreanu, Lorelai, carte pe care o citeam toţi elevii pe ascuns.
Stranie coincidenţă! Acum, ţineam strâns la piept o altă carte a scriitorului...

-Ce faci, Tinereţe?
Nu spuneam nimic... Gândeam doar... pe repede înapoi!
Da, primul sărut, prima iubire, cei 16 ani erau în faţa mea. Îmi pierdusem vocea, dar am acceptat invitaţia la cafea. Frumos, gentil, delicat, aşa cum rămăsese în amintire, dar am realizat... Nu mai trăia în România! Simţeam accentul englezesc şi mirosul străinătăţii...
Dialog? Nu a existat...
A vorbit, a povestit. Eu eram în parcul cu amintirile tinereţii...
Am facut schimb de adrese de email, de numere de telefon, de felicitări şi urări de Sărbători. La plecare, mi-a strecurat în mână o carte de vizita.
Ne-am despărţit!

Trecuse 2 ore, iar eu alocasem un sfert de oră vizitei la poştă.
Când am ajuns acasă, m-am aşezat pe un colţ de canapea şi am încercat să mă dezmeticesc.
Pe cartea de vizită, numele cunoscut si denumirea unui job lung si sofisticat, iar la sfârşit Microsoft Canada. M-am uitat în telefon, am văzut numărul trecut în memorie, dar nedenumit.
Veselă şi naivă, am tastat: TINEREŢEA...

7 comentarii:

  1. Aris faci omul sa planga de dimineta? m-a emotionat mult ce ai scris dar nu stiu de ce... o zi minunata!

    RăspundețiȘtergere
  2. O zi minunata si tie, copil frumos!
    Lacrimile insenineaza ochii si ziua de astazi o sa o vezi mai frumoasa ca toate celelalte...
    cu drag...

    RăspundețiȘtergere
  3. Casa buna cu proza faci , draga mea.Multa bucurie sa ai de Nasterea Domnului Isus! Imbratisari sincere!

    RăspundețiȘtergere
  4. de sarbatori se intampla numai lucruri frumoase!
    un craciun binecuvantat !

    RăspundețiȘtergere
  5. Ecoul colindelor să răsune şi,

    în cele mai îngheţate suflete iar,

    clinchetul cristalin al clopoţeilor

    să alungă tot ce e rău… ca lumina

    armoniei, să-ţi călăuzească mereu,

    paşii pe drumul vieţii spre fericirea spirituală!

    Crăciun binecuvântat!
    Frumos ai scris...pare un fragment dintr-un roman.

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte frumoasa postarea.Iti doresc un CRACIUN FERICIT si toate cele bune>:D<

    RăspundețiȘtergere
  7. Să ai un Crăciun plin de bucurii, draga mea dragă!

    RăspundețiȘtergere