joi, 23 septembrie 2010

...punct. si de la capat...

Sunt perfectionista!... mai bine zis, am devenit perfectionista!
Nu ma impac cu prostia sub nici o forma!
Asta nu-i de bine, caci m-ar putea costa scump intr-o societate plina de "prosti ambitiosi"...
Daca nu as avea experienta, daca nu as fi trait mai mult decat altii, daca nu as avea ambitii personale... as deveni un om liber... liber ca un fluture in lumina impaienjenita de toamna...
Mi-as lua lumea in cap si as colinda planeta... as vizita tot ce se poate vizita si as trai exact cum consider ca trebuie sa traim... fara taxe, fara impozite, fara goana dupa credite care sa finanteze vise absurde, care mai devreme sau mai tarziu sunt motive de divort...

Imi lipseste totusi un aliat... imi lipseste tineretea... sau mai bine zis, prima tinerete...
Cea creeativa, tineretea ce da culoare unui contur bine definit...

Dupa parerea mea, perfectionismul nu e o calitate... E o boala care poate ucide, mai exact, iti ucide sufletul, pentru ca te obliga sa gandesti prea mult, sa vezi mai bine, sa faci calcule... adica sa nu permiti greseli... nici un fel de greseli...
Stai de veghe permanent, sa nu cumva sa se strecoare o greseala... sa nu se intample din cauza ta!

Dar, fatalitate, intr-o zi descoperi ca toate calculele tale au fost gresite... Toate...
Ca ti-ai gandit viata gresit, ca ai avut incredere in oameni care nu meritau,
ca tara in care traiesti nu te reprezinta...
Ce poti sa faci? De unde incepi reconstructia?

... sunt confuza , astept sugestii!...

13 comentarii:

  1. Cu totii ne dorim sa fim perfecti si sa vedem perfectiunea ,dar nu exista si nu va exista.Prostia e o parte din fiecare unii ne-o aratam mai mult ,altii stim sa o ascundem cu cunostinte si ambitie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nici un om nu poate atinge perfectiunea , oricat s-ar stradui. Poate este mai bine asa..Ce zici?

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu sunt perfecta nici nu vreau nici nu pot,
    Prea multe complicatii care n-au nici un rost,
    M-am saturat de scarbe care doar mint frumos
    Si daca nu-ntelegi inseamna ca esti un prost,
    aaa muah ....

    Am un pretext,
    Ca ie-n context,
    Sa ma exprim azi liber,
    Caci m-am stresat,
    Cu-adevarat, de ce se-ntampla cu tine,
    Imi beau cafeaua si incerc sa gandesc,
    Ce oare imi mai lipseste,
    Dar n-are rost sa-mi pierd timpul si stiu,
    Orice femeie greseste.
    Ref:

    Nu sunt perfecta nici nu vreau nici nu pot,
    Nu vreau sa fac frumos cand stiu ca nu are rost, de 4 ori
    Sunt incapatanata si imi place asa cum sunt,
    Si daca nu-ti convine eu n-am sa plang,

    Vârful creionului

    Mă simt departe,
    de chipurile cunoscute…
    fiind chiar, în mijlocul lor…
    Dar, am obosit să tot sar,
    Peste zidul falsităţi, care e
    din ce în ce mai înalt în jur…
    Prefer să evadez în cuvinte,
    prin vârful creionului aşezat
    pe goliciunea unei hârtii şi, să
    ascult noaptea, cântecul monoton
    al timpului, ce se scurge uneori,
    prea repede prin clepsidre…
    Decât, să mă lovesc mereu de
    compromisuri şi să respir banalitate
    ce-mi irită prea mult sufletul.

    4.Mai.2010

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt perfectionista... adica tind spre perfectiune...
    Postarea ar fi trebuit sa lamureasca faptul ca aceasta tendinta de perfectiune e o greseala care iti distruge viata...
    Eu am recunoscut, poate am stiut sa ma opresc la timp, sau poate nu... dar e timpul sa ma schimb!

    RăspundețiȘtergere
  5. Draga mea te astept "la plimbare" cu niste detalii..Te imbratisez, Elena.

    RăspundețiȘtergere
  6. Frumoasa Azucena, prostia trebuie sa invatam sa nu o etalam, sa nu ne afisam cu ea... sa nu-i dam rang de virtute...

    RăspundețiȘtergere
  7. Cadar... cantecul Elenei Carstea o buna alegere, dar poezia mi se pare superba... cred ca e scrisa de tine, caci se simte trairea...
    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  8. Dulce Elena, in ce ma priveste nu sunt perfecta... nici pe departe...

    RăspundețiȘtergere
  9. @Aris toti tindem spre perfectiune, dar ea nu exista..Aproape perfect poate, dar perfect nu. Si stii de ce? Pentru ca suntem oameni si ca indifeenr de ce facem gresim...sau nu ne complicam orea mult...Las-o mai usor!

    RăspundețiȘtergere
  10. Părerea mea este că dacă am fi fost perfecţi, noi, oamenii şi tot ceea ce este pe acest pământ, ar fi fost o plictiseală îngrozitoare! Cât despre prostie, nu cred că poate cineva să accepte acest lucru, doar să treacă cu vederea eventual... Dar eu cred că toate aceste lucruri sunt date de Dumnezeu. Cred că El a dat şi oameni buni şi răi, şi oameni cu capacitate mare de stocare a informaţiilor ce zboară în jurul nostru sau nu ş.a...dar au fost date cu un scop! :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Este frumos să tindeţi spre perfecţiune. :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Dragă Aris, a tinde spre perfecţiune şi meticulozitate, face parte din fiinţa noastră, fie că vrem fie că nu.
    De ce să te schimbi? Cui nu-i place,ceea ce vede la tine, îl sfătuiesc să-şi vadă de drum. Dacă cei din jur nu ne acceptă aşa cum suntem, înseamnă că nu ne iubesc şi nu ne preţuiesc destul. NU? Ia-o mai încet.
    Spor în toate! Te pup

    RăspundețiȘtergere
  13. "In viata nu intalnesti niciodata nemurirea,
    dar lupti si suferi pentru libertate
    cateodata primesti in schimb fericirea,
    dar nici cand pentru eternitate.

    Te zbati in gol atat de mult
    lupti aproape toata viata,
    pentru a devenii un cult
    si a nu pierde speranta."

    ..mereu omul a avut tendinta de a devenii perfect, insa niciodata nu si-a dat seama ca greseste. Perfectiunea nu este decat cunoasterea pe care o dobandim de-a lungul vietii. Trebuie doar sa stim cum sa descoperim perfectiunea, fiecare este perfect in felul lui, dar niciodata nu ne dam seama in ce domeniu si in ce scop suntem perfecti:)

    RăspundețiȘtergere